La începutul anilor ’90, un bărbat din Lugoj a vândut tot ce avea pentru a construi o mănăstire, după ce l-a visat pe Arsenie Boca.
Aurel Filip, de meserie bucătar, a renunţat la două case, peste 100 de galbeni, bijuterii şi zeci de animale pentru a strânge banii necesari ridicării unei mănăstiri în satul Ierşnic, unde a copilărit până la vârsta de 11 ani, scrie CANCAN.RO..
S-a apucat efectiv de construit prin anul 1996 şi în aproape 10 ani a reuşit să ridice lăcaşul de cult “la roşu”, urmând să fie tencuit şi pictat. Povestea nu avea să fie, însă, cu final fericit…
Gestul lui a fost relatat de presa vremii, iar oamenii din sat îl vedeau ca pe un sfânt. Numai că a terminat banii şi atunci a ajuns la concluzia că trebuie să să găsească o soluţie ca toată truda sa să nu fie în zadar. În cele din urmă, a donat clădirea Mitropoliei Banatului, singura condiţie pusă fiind aceea ca să locuiască toată viaţa pe lângă lăcaşul de cult pe care l-a ridicat.
Nu a făcut un act în care să cuprindă această clauză, pentru că i-a fost de ajuns cuvântul mai-marilor bisericii bănăţene. Numai că, după câţiva ani, prin 2013, Aurel Filip a fost gonit şi, astăzi, a ajuns să trăiască într-o baracă, la marginea satului Sinersig.
“Nu au respectat singura mea dorinţă, să mă lase să trăiesc acolo până la moarte. Acum stau într-un şopron, la Sinersig, ca vai de mine”, spune Aurel, în exclusivitate pentru CANCAN.RO.
Nu îi pare rău nici astăzi că a renunţat la tot ce a avut pentru a ctitori o mănăstire, regretă însă că nu şi-a văzut visul împlinit.
“Eu m-am înţeles cu ei să facă mănăstire acolo, acum l-au declarat schit. Au adus acolo o călugăriţă, care m-a scos afară. Şi câte necazuri mi-a făcut! A chemat de două ori ambulanţa să mă ducă, să mă interneze la nebuni, a chemat poliţia. De fiecare dată oamenii au înţeles, ba i-au şi spus că eu sunt un om normal şi că ea nu urmăreşte decât să scape de mine.
La Mitropolie am făcut o scrisoare, dar nimeni nu mă mai bagă în seamă. Mănăstirea trebuia terminată, aşa cum s-au angajat când le-am predat-o, dar nu au făcut nimic la ea. Au lăsat-o să se degradeze”, spune cu amărăciune Aurel.
Vorbeşte urât de călugăriţa care l-a scos de la mănăstirea pe care a ctitorit-o şi spune că, de când a ajuns acolo, e pusă doar pe căptuială. “Aia nu e călugăriţă, au adus-o de pe centură. Nu face decât să vândă tot ce e acolo. I-a luat apartament la copil, din ce a vândut de acolo”, declară Aurel Filip, care spune că nu mai are ce face. A ajuns la 64 de ani şi tot ce îşi doreşte e să se întoarcă la Ierşnic şi să îşi mai trăiască anii care i-au rămas din viaţă, însă spune că nu e este lăsat.
Citește mai mult pe CANCAN.RO.
