Dacă pentru bugetari, pentru medici și profesori nu au fost bani pentru creșterile salariale promise din 1 iulie, pentru parlamentari și angajații lor s-au găsit resurse.
Salariile parlamentarilor se majorează din 1 iulie ca efect al noii Legi a salarizării. Astfel, aceștia vor avea o indemnizație de 13.050 lei pe lună. La această sumă se adaugă sumele forfetare care au fost majorate la 19.575 de lei. Parlamentarii care nu locuiesc în Bucureşti sau Ilfov, vor primi în plus încă 6.525 lei pe lună, potrivit deciziei luate miercuri de Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Citește și: Veste bună doar pentru unii români! Cine va avea bani mai mulți în buzunare de la 1 iulie
Citește și: Schimbări majore. Ce se întâmplă cu salariile românilor în 2017 și 2018
Sergiu Moroianu, fost USR, a scris pe Facebook cât vor câștiga, de fapt, parlamentarii după noile majorări:
”Teorema Parlamentului. Începând cu luna curentă, un parlamentar care nu are domiciliul în București (pcnadB) va incasa lunar aproximativ 58.300 lei, adică 13.500 euro.
Demonstrație: Pana în iunie 2017, suma încasată lunar de un pcnadB era de 25.060 lei. De la 1 iulie, indemnizația de bază s-a mărit de 2,33 ori, de la 5600 lei la 13100 lei. Toate celelalte indemnizații sunt indexate după cea de bază. Rezultă că indemnizațiile totale ale unui pcnadB ajung la 25060*2,33=58.300 lei lunar.
Din aceasta sumă, 13.200 lei trebuie justificați cu chitanțe pentru cabinetul parlamentar (pana în iunie 2017, era vorba de 5700 lei). Așadar, pcnadB-ului ii rămân în buzunar 45.100 lei și nu 40.000 cum neglijent se afirmă în posterul atașat. In plus, pentru fiecare asistent parlamentar existent, pncadB-ul nostru va putea să-și mai angajeze încă 1,33 asistente noi.
In virtutea acestei teoreme, putem formula următoarea
Conjectură: Niciun pcnadB nu-și va publica în următorii 3 ani și jumătate, în mod complet și transparent, sumele totale primite de la stat sub formă de indemnizații.
Conjectura pcnadB afirma că, deși știm la modul teoretic cât câștigă pcnadB-ii, nu vom putea măsura efectiv aceste sume prin metode verificabile. Incertitudinea privind aceste sume nu poate cobori sub un anumit nivel critic, numit „prag de (dis)onestitate al pcnadB” și măsurat empiric ca fiind întotdeauna mai mare decât raportul dintre venitul unui pncadB și venitul mediu net. Cu alte cuvinte, prin natura sa, pncadB-ul va tinde să pretindă că nu câștigă mai mult decât salariul mediu pe economie„.
