În peisajul teatrului bucureștean, mai exact al celui independent, a apărut o piesă atipică, o piesă care șochează prin alegerea tematicii, e vorba de o piesă anticomunistă.
Spunem că șochează tocmai fiindcă este făcută în regim de teatru independent. Pentru cei care nu sunt familiari cu noțiunea, ”independent” înseamnă fără nicio sursă de finanțare, un teatru care se autosusține din vânzarea biletelor.
Ceea ce face ca teatrul independent să abunde în texte contemporane, de cele mai multe ori fiind vorba de comedii, adică exact ceea ce publicul dorește.
În acest context ”Candele nestinse” de Ivona Boitan, produs de Compania Teatrală Zona, text dedicat celor care au suferit în beciurile securității din România anilor 50 face o figură aparte.
Tocmai de aceea am stat de vorba cu echipa, pentru a afla chiar de la ei răspunsul la următoarele întrebări.
1. Cui se adresează piesa, de ce ar fi necesar să o vedem.
2. Care a fost dificultatea rolului.
3. Ai cunoscut în mod direct comunismul.
4. Mai e de actualitate tema
5. Replica definitorie.
IVONA BOITAN, dramaturg și regizor
- Oricui este interesat de fenomenul comunist, de istoria țării, persoanelor cărora le plac ”genurile amestecate” aceasta fiind o dramă cu ciudate accente comice.
2 .Ca scriitor dificultatea a fost să sintetizez o perioadă și atâtea destine în 80 de minute. Am folosit mărturii din cărțile supraviețuitorilor, pagini din dosarele CNSAS, pe care am încercat să le topesc într-o poveste. Este deci și document și ficțiune. Ca regizor provocarea a fost să îndulcesc mesajul, să-l îmbrac într-o formă adecvată fără să fie sumbră.
3. Am cunoscut direct comunismul de aceea cred că mi-e și ușor să-l recunosc. Oricât de bine mascat ar fi.
4 .Da, din păcate. Da.
5 .” Să nu încetăm nicicând să spunem adevărul” o replică dintr-un articol a lui Sandu Tudor.
TOMI CRISTIN, actor
1. Această piesă trebuie să fie văzută de către oricine vrea să înțeleagă mai bine ce i se întâmplă astăzi, pentru că prezentul se construiește pe trecut și piesa tratează un moment esențial din trecutul recent al României.
2. Ca actor, interpretând rolul unui torționar, descoperi că pentru un om avantajele imediate pe care le poate obține profesional, social, material, îl fac să treacă foarte ușor peste suferințele pe care le poate provoca celorlalți. Și ajungi să te întrebi ce-ai face tu în situația lui? Eu … mă bucur că e doar o piesă de teatru.
3. Da. Am trăit 25 de ani în comunism. În decembrie 89 eram primul pe lista primirilor în Partidul Comunist. Evenimentele mi-au tăiat „ascensiunea”.
4. Da. Foarte. Trăim epoca rafinată a comunismului și pentru că era nevoie de ceva nou, îi spunem „democrație”.
ANA CALCIU, actriță
1.Pentru că ne aduce în minte și în suflet mărturiile unor oameni care au trăit în vremuri de excepție, iar noi artiști și spectatori devenim împreuna trăitori ai unei pagini reale de istorie românească.
2.Am sentimentul tulburator, profund, ca acești oameni pe care îi infățișam sunt din nou vii, acum, în prezent, prin jocul nostru.
3.L-am cunoscut puțin, la o vârsta la care nu aș putea spune că l-am înțeles dar sentimentul pe care mi-l aduc aminte este de îngrădire a libertatii, de uniformizare, blazare.
4.Nu știu daca este de actualitate un subiect pe tema comunismului pe care mi-l amintesc eu, poate da, dar ceea ce noi aducem în scena este tema închisorilor comuniste în care personalități de excepție au plătit cu viața dorința lor de exprimare a spiritualitații și demnității umane, iar noi avem nevoie, mai mult ca oricând, de modele de urmat.
5.Citez din cuvântul personajului Daniel Sandu Tudor”Când o societate nu mai poate să-i facă să lucreze binevoitor pe oamenii ei cei aleși…atunci este marele semn că acel neam e în pragul deznădejdii din urma”…
5. Replica cheie a piesei? „Pentru nimic, se dau 5 ani.”
DAMIAN VICTOR OANCEA , actor
1. Ca să nu uite, dacă au știut și ca sa afle, dacă n-au știut. Pentru că după ce trece timpul, reportajul trebuie înlocuit cu literatura, muzica, filmul sau o piesă de teatru. Asa se păstrează adevărul.
2. Un exercițiu educat, de imaginatie.
3. Da, l-am cunoscut. Un coșmar care poate reveni oricând.
4. Da. Pentru că ispita puterii discreționare și absolute e în fiecare dintre noi. Socrate a zis: Nimic din ce e omenesc nu mi-e străin.
5. „Unde ne sunt oamenii cei aleși?”
BOGDAN IACOB actor
1.Desi nu se adresează unui anumit public în mod special, cred ca tinerii ar fi cei mai câștigați, pentru că este prezentată dintr-o altă perspectivă o parte din istoria noastră, care și astăzi reverberează.
2.Din punctul de vedere al meseriei a fost o provocare să rămân fidel personajului meu. O încercare pe care am îmbrațișat-o cu multa bucurie.
3.Eu m-am născut în 1988 așa că pot spune că am cunoscut direct perioada de tranziție. Pot spune că e ciudat să fii generația ”cobai”, ciudat și distractiv!
4.Cum am spus și mai devreme, am asistat la perioada de tranzitie de după ’89. În multe aspecte acest proces nu s-a încheiat, așa că da, mai este de actualitate tematica.
5.”- Pentru nimic, se dau cinci ani!”
BILETE LA URMĂTORUL SPECTACOL, DIN 19 FEBRUARIE, PUTEȚI CUMPĂRA DE AICI
