Mâncarea înseamnă energie, sănătate, dar şi o interesantă plimbare prin istorie la Târgovişte, spune realizatoarea Camelia Moise în ediţia de joi, 2 noiembrie, de la ora 21:00, la TVR 2.
Despre Târgovişte, capitala Ţării pe vremea lui Mircea cel Bătrân, se spune că este oraşul în care întâlneşti istoria pe stradă. Şi astăzi, aici se păstrează urmele trecutului: Palatul Poştei (Poşta veche), Biserica Mitropoliei, o frumoasă grădină publică, statui şi şcoli, toate dând un parfum de epocă pentru vizitatori.
Echipa „Istorii de bun gust” a ajuns în oraşul care a înflorit pe malul râului Ialomiţa, la limita dintre deal şi câmpie. În Târgovişte, vom vizita Curtea Domnească, dar şi un simbolul, Turnul Chindiei, care impresionează prin unicitatea şi modalitatea originală a construcţiei. Şi pentru că suntem la „Istorii de bun gust”, preparatul ediţiei este „ciorba de burtă”, o mâncare pe care am împrumutat-o de la turci, însă i-am adăugat smântâna, oasele de vită şi usturoiul. Tot aici, vom descoperi cum se pregăteşte „carnea la garniţă”, dar şi „pomana porcului”.
Oraşul impresionează prin istorie, dar şi prin clădiri cochete, adevărate opere de artă ale meşterilor italieni. Despre italieni se ştie că au fost dintotdeauna buni muncitori, zidari, faianţari, mozaicari şi decoratori, iar din raţiuni economice, un număr important de meşteri italieni s-au stabilit în Principatele Române.
„Curtea Domnească este cunoscută, despre Turnul Chindiei şi despre întreg ansamblul domnesc se ştiu multe lucruri, dar despre Târgoviştea medievală, despre arhitectura şi stilul caselor, astăzi, se ştie mai puţin. Şi, faptul că ai explorat lucrurile mai puţin ştiute, cred că face ca privitorul să simtă gustul de a veni aici! Târgoviştea îşi recapătă unitatea, sesisez şi eu lucrul acesta, şi unitatea asta este legată de identitate. Pe măsură ce oamenii descoperă valorile acestor locuri, simt, natural, să caute cea mai bună versiune din ei. Chiar dacă n-o mărturisesc, că nimeni nu o să spună asta: ştiţi, eu caut să fiu cel mai bun! Dar, aşa se comportă. Asta, dintr-o nevoie interioară şi, cred eu, pentru că speră ca cei plecaţi să se întoarcă. Şi, să aibă de ce să se întoarcă! Aici este o vibraţie puternică, de natură istorică, culturală, pentru care merită să vii şi să te simţi bine!”, a spus scriitorul Sorin Diaconescu.
„Este un anumit iz al urbei, un anumit lucru, care-i adună şi îi apropie pe oamenii de-aici, un anume tip de mentalitate. Eu am rămas surprinsă, în momentul în care domnul director al Liceului „Bălaşa Doamna” mi-a povestit despre părinţii care au ales să îşi aducă copiii la liceul de artă, pentru că viaţa lor, cumva, culturalizându-i, va fi cu totul alta! E foarte important!”, explică Camelia Moise, realizatoarea „Istorii de bun gust”.
În ediţia de joi, 2 noiembrie, de la ora 21:00, vom găti „ciorba de burtă” într-un loc de lângă Turnul Chindiei, după o reţetă tradiţională. „Despre ciorba de burtă trebuie să spun că turcii, în perioada marilor expansiuni militare, aveau o mulţime de ciorbari (aşa se numeau cei care găteau doar ciorbă, un preparat despre care se ştia că îi pune pe picioare pe cei răniţi). Locul de preparare al ciorbei se afla chiar lângă corturile în care erau trataţi răniţii”, spune Camelia Moise.
Ciorba de burtă este răspândită pe tot teritoriul României şi se numără printre produsele cele mai apreciate şi consumate la noi. Deşi provine din bucătăria turcă, după gustul din ţara de origine, ciorba este mai clară şi cu mai puţine ingrediente.
Reţeta originală a fost adaptată gusturilor româneşti. Astfel, s-au adăugat oţetul, mai multe legume, zarzavatul şi, pentru a-i îmbunătăţi consistenţa, oasele de vită cu măduvă. Pentru o notă mai pregnantă se pot folosi oasele de viţel, care dau cremozitate compozitiei. Dacă atunci când se răceşte ciorba de burtă devine ca o piftie, este o dovadă că au fost folosite oase de vită cu măduvă. Printre ingredientele adăugate faţă de reţeta originală, se mai numără usturoiul, smântâna şi ardeiul iute.
